Vitralii în Arad - vitralii artistice, vitralii medievale și vitralii moderne
Elevii au dat dovadă și de spirit de echipă și că au dorința de a avea un proiect final reușit. Practic, în afară de partea creativă, au învățat și multe alte lucruri care îi va ajuta în viață în orice alt tip de proiect: cum să lucrezi în echipă, cum să găsești soluții creative când e bugetul limitat, cum să aplici și în alte proiecte cunoștințele dobândite deja, cum să renunți la câștigul individual pentru binele echipei și al proiectului, etc.
Vitralier: Cum ați început să lucrați în arta vitraliilor?
Am început la școala gimnazială Iosif Moldovan, unde predau, în urmă cu 4 ani. În fiecare an noi facem o lecție care se numește arta medievală și acolo noi studiem diverse tipuri de arhitectură. Și, în arhitectura gotică, unul din lucrurile specifice sunt vitraliile.
În cadrul acestor lecții, întotdeauna copiii au fost interesați în mod deosebit de vitralii. Așa că am zis, hai să ne apucăm să facem și noi, că astfel poate înțelegem mai bine cum e cu vitraliile astea.
Și cam așa a început totul.
Vitralier: Și care a fost metoda de studiu vitraliilor cu copiii?
Am studiat inițial din punct de vedere istoric, care este istoria vitraliilor și după aceea am studiat diverse tehnici de vitralii pentru a vedea concret, din punct de vedere tehnic, cum sunt elaborate planurile.
Astfel, am decis sa facem un atelier la școală și am cumpărat tot ce trebuie: scule, mașinării, ale mele personale. Și așa am lucrat cu copiii de la școală la diverse proiecte de vitraliu.
Vitralier: Toate aceste investiții au fost făcute cu fonduri personale?
Pentru scule și mașinării, da, au fost cumpărate din fonduri personale!
La început, pentru sticlă, am primit fonduri de la școală. Școala e o clădire veche, de origine maghiară, și are o fereastră imensă pe fațada din spate, care se potrivește numai bine pentru vitraliile noastre. Și am început să lucrăm pe fațada respectivă.
În proiectul realizat împreună cu elevii, acela de a face o mare fereastră din vitraliu pentru școala noastră, au fost și momente mai puțin plăcute, anume, cum spuneam, la un moment dat școala nu a mai avut buget pentru sticlă. Atunci a trebuit să găsim soluții creative și elevii au fost și ei foarte săritori și ingenioși în a găsi soluții.
Astfel, câteva fetițe care făceau lecții de pictură pe sticlă au pictat o parte din sticla transparentă. Ele au știut ce fel de vopsea pentru pictură pe sticlă să cumpărăm și au pictat multe bucăți de sticlă transparentă.
Aici, elevii au dat dovadă și de spirit de echipă și că au dorința de a avea un proiect final reușit. Practic, în afară de partea creativă, au învățat și multe alte lucruri care îi va ajuta în viață în orice alt tip de proiect: cum să lucrezi în echipă, cum să găsești soluții creative când e bugetul limitat, cum să aplici și în alte proiecte cunoștințele dobândite deja, cum să renunți la câștigul individual pentru binele echipei și al proiectului, etc.
Mie, ca profesor, mi s-a părut o lecție care le poate servi pentru tot restul vieții acestor copii.
Din păcate, a venit pandemia și am rămas cu lucrarea neterminată. E doar pe jumătate realizată.
Vitralier: Așadar, ați început să faceți lucrări din vitralii în urmă cu 4 ani. Cât a durat până să începeți să primiți comenzi? Care este profilul oamenilor care comandă vitraliile dumneavoastră? Presupunem că, evident, sunt iubitori ai frumosului. Dar suntem curioși să aflăm pe ce considerente comandă oamenii lucrări în vitralii?
Am comenzi venite din absolut toate categoriile sociale. Cum spuneați și dumneavoastră, oamenii sunt iubitori ai frumosului și apreciază lucrurile în vitraliu. Spre exemplu, am foarte multe comenzi și pentru doamna care face curățenie la școala unde predau, și pentru colegi profesori, și pentru arhitecți care lucrează la clădiri mari.
Comenzile de vitralii sunt în mai multe stiluri – și tiffany, dar și în plumb – depinde de ce își doresc clienții.
Vitralier: Cum ați învățat să faceți vitralii?
Am apelat la învățămintele unui specialist din Arad. El m-a învățat tot ce este esențial despre domeniul vitraliului. Pentru că degeaba te uiți pe internet la diverse tutoriale, ajută și acestea, dar un profesor bun este întotdeauna cheia.
Acum lucrez mult în tehnica Tiffany (obiecte mai mici de ornament), dar am lucrări și în tehnica plumbului, fac vitralii și pentru case (geamuri, cupole).
Vitralier: Aveți o echipă cu care lucrați?
Am colaboratori, de exemplu grafica o lucrez cu o firmă. În rest, nu, lucrez singur.
În ultima vreme am realizat multe obiecte de ornament în vitraliu, cum ar fi suport de lumânări, boluri, suport de șervețele, îngerași cu agățătoare, deoarece am avut multă spartură de sticlă și am vrut să folosesc acele “resturi”, nu să le arunc. Materialele sunt extraordinar de importante și nu doresc să le risipesc, e păcat de ele. Am preferat să fac ceva cu acele resturi decât să le arunc și, iată, au ieșit niște minunății de lucrări, lumea le apreciază foarte mult.
Deși, să știți că nu a fost ușor, e foarte meticulos să lucrezi cu bucățele așa mici-mici de sticlă.
Vitralier: Aceste resturi de sticlă au rămas de la proiecte mai mari?
Da, am avut foarte multe comenzi de lucrări mari înainte de pandemie. Tot răul spre bine, am valorificat și resturile 🙂
Vitralier: Cât de ușor este să găsiți materiale pentru lucrarile dumneavoastră? Cât de ușor este să găsești sticlă?
Pentru mine e ușor deoarece apelez la un unic distribuitor de materiale de vitraliu, o firmă din București.
Pentru plumb, iau legatura cu un domn de la Brăila, de acolo comand. Plumbul este destul de nociv însă acum există posibilitatea să achiziționez direct profilele de plumb și nu este așa periculos.
Tehnica Tiffany este mult mai permisivă, îmi oferă libertatea să creez lucrări mult mai variate și, cel mai important, îmi oferă posibilitatea să lucrez detaliile, să scot detaliile unei lucrări în evidență. Astfel, lucrarea finală are o compoziție mult mai complexă, așadar și mult mai frumoasă și mai expresivă.
Vitralier: Tehnica tiffany este preferata dumneavoastră?
Da. Îmi place să fac și vitralii în plumb, însă vitraliile în plumb sunt mai mult folosite la suprafețe mari, în general la biserici. Tehnica Tiffany este mult mai permisivă, îmi oferă libertatea să creez lucrări mult mai variate și, cel mai important, îmi oferă posibilitatea să lucrez detaliile, să scot detaliile unei lucrări în evidență. Astfel, lucrarea finală are o compoziție mult mai complexă, așadar și mult mai frumoasă și mai expresivă.
Am făcut pentru o doamnă o lampă specială, o reinventare a unei lămpi vechi, de pe vremuri, care era proiectată pentru masă. I se spărsese abajurul și mi-a venit o idee excelentă – i-am făcut eu un alt abajur, i-am păstrat piciorul, care era puțin bombat și cu ceramică pe la mijloc și am reproiectat această lampă pentru a fi agățată ca un candelabru, din tavan.
E bine să lucrezi chiar dacă nu ai comenzi pentru că doar din experiență poți învăța multe lucruri noi. Te lovesși de multe lucruri neîntâlnite până în acel moment și asta te învață multe într-un domeniu. Pentru că te obligă să găsești soluții.
Vitralier: Lucrați în fiecare zi?
Da. Lucrez în fiecare zi la câte un vitraliu, chiar dacă nu am comenzi. Este pasiunea mea din care, din fericire, fac și bani. E bine să lucrezi chiar dacă nu ai comenzi pentru că doar din experiență poți învăța multe lucruri noi. Te lovesși de multe lucruri neîntâlnite până în acel moment și asta te învață multe într-un domeniu. Pentru că te obligă să găsești soluții.
Vitralier: Puteți să ne dați un exemplu de o lecție mai deosebită învățată în timpul realizării unui vitraliu?
Desigur. Am multe comenzi de vaze din vitraliu. În special doamnele preferă aceste vaze. Eu le tot explic că lipitura aceea nu ține la apă, se desface în timp. Adică în 5-10 ani nu vor mai putea folosi vaza pentru că va curge apa din ea.
Doamnele, însă, insistă să fac aceste vaze pentru că le vor folosi în alte scopuri: pun diverse obiecte de decor în vaze pentru efect vizual, pun flori uscate care nu necesită apă, etc.
Așadar, în continuare am cerere mare de vaze în tehnica Tiffany 🙂
Vitralier: Există în România piață de vânzare pentru lucrările în vitraliu?
Este destul de greu. Pe de o parte, prețurile lucrărilor din vitraliu este destul de ridicat. Și asta e, din start, un factor ce limitează volumul vânzărilor.
Apoi, lumea trebuie să aibă anumite gusturi ca să aprecieze aceasta artă. Adevărul este că nu toți oamenii apreciază vitraliile.
Astfel, acești doi factori combinați fac destul de greoaie vânzarea la volume mari de lucrări din vitraliu.
Însă, ce am constatat cu mare bucurie este că arta vitraliului este din nou la modă. Cel puțin în străinătate este cerere mare, în special pentru uși cu ferestre vitraliu. Acest lucru mai bucură nespus, cel puțin din perspectiva pasionatului, dar și al antreprenorului.
Vitralier: Din experiența dumneavoastră, în ce stiluri de case se integrează un geam de vitraliu?
Un geam Tiffany, atât pe uși de interior cât și pe uși de exterior sau pe ferestre, se poate integra în absolut orice stil de casă. Atât pe stilul clasic, unde putem folosi modele florale sau geometrice, dar și în case moderne, unde putem folosi modele de vitralii Art Nouveau. Art Nouveau e o artă mai progresistă și se integrează foarte bine cu arhitectura modernă.
În general, restaurantele și barurile au o arhitectură ofertantă, unde vitraliile se încadrează foarte bine. De exemplu, în restaurante și baruri merg foarte bine separeurile din vitralii, acei pereți separatori. Dar și ferestrele și cupolele. Acestea dau o notă de lux.
Vitralier: Ce proces de lucru abordați?
Există aici două variante – fie prezint eu un catalog cu modele clientului din care acesta să își aleagă, cu posibilitatea de a modifica culorile sau anumite forme. Sau, varianta 2, clientul vine cu modelul dorit și-mi spune clar specificațiile pe care eu urmează să execut lucrarea.
Apoi, graficianul face șablonul pe modelul și dimensiunile specificate de mine. Graficianul scoate doar liniile, nu și culorile. Liniile sunt destul de subțiri, astfel că să nu încurce la prelucrarea sticlei.
Următorul pas este să pun sticla pe șablon, apoi desenez pe sticlă și decupez sticla. La tehnica Tiffany o învelesc în folie, apoi trec la cositorit.
Înainte, poate și pentru că nu aveam destulă experiență, ca sa fiu mai sigur, decupam șablonul pe folie policarbonat, decupaj pe care îl lipeam direct pe sticlă. Apoi tăiam sticla cu diamantul. Asta îmi dădea o siguranță mai mare, desenul îți mai fură din dimensiuni. La tehnica Tiffany nu contează așa mult, deoarece trebuie oricum să mai rămână ceva spațiu. Dar la tehnica plumbului este imperios necesar să fie dimensiunile foarte corecte, nu poate rămâne spațiu pe canalul din bagheta de plumb.
Vitralier: Ce vă place cel mai mult la această artă, arta vitraliului?
Faptul că mă liniștește foarte mult când fac vitralii. Și cel mai mult îmi place să debitez sticla. Când eram copil eram fascinat întotdeauna de tâmplarii care schimbau geamurile la școală. și când îi vedeam cum taie cu diamantul, mi se părea ceva incredibil. Nu era ca și cum tai cu cuțitul, ci, când tăiau cu diamantul acela, pur și simplu mă fascina că trăgeau o linie, rupeau stilca și totul era perfect.
Tăiatul sticlei este destul de dificil. La început, eram panicat că nu puteam tăia sticla decât drept. Dar apoi am descoperit o firmă din Sibiu care vinde mașinării și am investit destul de mulți bani într-o mașinărie care să mă ajute să tai diverse forme.
Apoi, când am început să iau lecții de la maestrul vitralier de care vă povesteam mai devreme, domnul din Arad, el m-a învățat să tai în orice formă vreau cu un diamant de 150 lei 🙂
Afost foarte bine că l-am întâlnit și l-am ascultat și am învățat să tai direct cu diamantul. În special pentru că mașinăria cumpărată din Sibiu s-a stricat într-o iarnă, nu am mai gasit piese la ea și am fost nevoit să debitez orice detaliu, cât de mic, cu mâna mea și cu diamantul 🙂
Nevoia te învață!
Vitralier: Era mai simplu cu mașinăria?
Sunt anumite modele foarte complicate, sunt, de exemplu, unghiuri foarte strânse unde e greu să rotești diamantul să și taie. În aceste cazuri era mai simplu cu mașina aceea.
Dar, cum ziceam, nevoia te învață și am învățat să lucrez cu mâna și cu diamantul chiar și pe modele extrem de complicate.
Am făcut și multe alte investiții în tot felul de mașinării care să mă ajute: mașină de slefuit, freze de dimensiuni diverse și multe altele.
Vitralier: Ce planuri de viitor aveți?
Acum, cu criza sanitară, este vizibil că lumea nu mai are tragere să investească în artă cum o făcea înainte. Și aici este o problemă pentru artiști.
Cu toate acestea, sunt extrem de pasionat de vitralii și doresc să rămân în domeniu și să câștig bani exclusiv din această artă și meserie. Sunt atras și prin prisma faptului că vitraliul îmbină arta cu tehnologia. Trebuie să ai aptitudini și creative, artistice, dar și inginerești ca să îți iasă bine lucrarea. Și aceasta combinație este fix ceea ce mă reprezintă și mă caracterizează.
